Expoziţia Chişinău, 1925 "Sfatul Ţării" şi restaurantul "Londra" Expoziţia agricolă din Chişinău (1921-1925) a fost organizată de Asociaţia "În numele lui Hristos" (înfiinţată în 1916), care desfăşura acţiuni de binefacere pentru populaţia nevoiaşă din teritoriu. În cadrul expoziţiei au fost promovate produsele fermei "Maciuca", îngrijită de agronomul Bahtalovschi, care a obţinut o medalie de aur şi una de argint. |
Izmail. Liceul de fete = Licée de Damoiselles Unul din primele licee din teritoriul deschis după redobândirea ţinutului basarabean după Pacea de la Bucureşti (1856). |
Mănăstirea Putna zidită de Ştefan cel Mare Mănăstirea Putna este un lăcaş monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc". Mănăstirea se află la 33 km de oraşul Rădăuţi, în nordul Moldovei. Potrivit vechilor cronici moldoveneşti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1469. |
Orasul Soroca Atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, oraşul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianţii din Genova-Olihonia, iar în documente din anul 1499 oraşul apare sub numele actual, Soroca. Ştefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotriva tătarilor. |
Podul stricat de pe Nistru la Tighina Podul a fost contstruit cu voia regelui Carol al II-lea. |
Soroki (Bessarabie). Le bourse de fiacres. Atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, oraşul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianţii din Genova-Olihonia, iar în documente din anul 1499 oraşul apare sub numele actual, Soroca. Ştefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotriva tătarilor. |
Spitalul de Psihiatrie Costiujeni. Chişinău Cel mai important complex de edificii sanitar-curative de la sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX îl reprezintă complexul Spitalului de Psihiatrie, amplasat pe fosta moşie mănăstirească Costiujeni (azi orăşelul Codru din municipiul Chişinău). Acest spital de psihiatrie a fost creat în conformitate cu ultimele recomandări ale psihiatriei europene din acei ani. |
Suburbia Buiucani. Chişinău Buiucani este un cartier situat în partea de nord-vest a oraşului, cuprins între Calea Ieşilor, Valea Morilor şi Şoseaua Balcani. Zona este întretăiată de numeroase artere de circulaţie. Sectorul a preluat denumirea de la vechiul sat Buiucani, unul din satele adiacente, situat în preajma târgului Chişinău, cu care mai târziu s-a contopit Chişinăul de astăzi. Localitatea datează încă din prima jumătate a sec. al XV-lea. |
Tiraspol. Gouvermt. Kherson. Trajét sur le râdeau du Dnestre au rivage de Bessarabie. Întemeiat în partea opusă a Tighinei după încheierea tratatului de pace de la Iaşi în 1791 de ruşii conduşi de Potiomchin. |
Tiraspol. Gouv. Kherson. Elevateur Hydraulique et Parc aux Enfans. Întemeiat în partea opusă a Tighinei după încheierea tratatului de pace de la Iaşi în 1791 de ruşii conduşi de Potiomchin. |