La 1 septembrie 1944, îşi reîncepe activitatea Biblioteca Republicană de Stat a RSSM. În octombrie 1944, Consiliul Comisarilor Poporului al URSS aprobă statele de funcţii ale Bibliotecii Republicane, în număr de 28 posturi. Sediul de după război al Bibliotecii se afla în casa din strada Şciusev nr. 65, în care astăzi este situată Biblioteca Naţională pentru Copii Ion Creangă. Cele mai bune camere au fost ocupate mai mulţi ani de tot felul de locatari, unii dintre ei bibliotecari. Adeli Cernoviţkaia a deţinut funcţia de director al Bibliotecii în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, din 13 septembrie 1944 până la 12 ianuarie 1946, apoi până în 1950 a fost director adjunct pentru ştiinţă. A contribuit la formarea colecţiilor Bibliotecii, întocmirea aparatului informativ.

Ignatie Teleuţă a fost director al Bibliotecii în perioada 1946 –1948.

În perioada 1948 – 1955, Alecsandr Suhomlinov a activat în calitate de director al Bibliotecii. A orientat secţia bibliografică spre întocmirea bibliografiilor de recomandare, a intensificat asistenţa de specialitate pentru bibliotecile publice.

Începând cu 1950, Biblioteca beneficiază de Depozitul legal naţional şi Depozitul unional complet, astfel că volumul fondului crește considerabil.

În 1956, Ion Borş a fost numit în funcţia de director al Bibliotecii (până la 1959).

În perioada 1959 – 1963, biblioteca a fost condusă de Alexandru Chirtoacă, care a patronat, între altele, edificarea clădirii noi, actualul bloc nr. 1 al instituţiei, a fost primul autor de articole şi broşuri legate de istoria instituţiei. A triplat personalul Bibliotecii în legătură cu trecerea în localul actual, a orientat tineretul spre efectuarea cercetărilor în bibliologie, a susţinut cadrele naţionale. A fost elaborată structura bibliotecii, care şi astăzi stă la baza Bibliotecii Naţionale.