Akimenko, Margareta. Născută la 3 octombrie 1929 în or. Sankt-Petersburg. A absolvit USM. secţia de istorie (1952). Din acest an până în 1960 lucrează la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova. Din 1960 activează la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar superior, iar din 1962 până în 1984 – bibliotecar principal, şef al secţiei de coordonare a muncii bibliotecare.

Artemi, Ludmila. Născută la 01.01. 1960. A absolvit Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie a Universităţii de Stat din Moldova (1981). Din 1981 activează la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar, serviciul Catalogarea şi clasificarea documentelor; din 1999 - şef oficiu, serviciul Catalogarea şi clasificarea documentelor; din 2009 – specialist principal, Serviciul Coordonare bibliografică SIBIMOL. În cadrul Serviciului Coordonare bibliografică SIBIMOL se ocupă cu procedee de control al datelor din bază de date SIBIMOL, redactarea şi structurarea a înregistrărilor bibliografice în format UNIMARC, precum şi fişierelor de autoritate.

Andrienco, Sofia. Născută la 19 ianuarie 1936 în or. Podporojie, reg. Sankt-Petersburg. A absolvit Universitatea din Sankt-Petersburg, Facultatea de Filologie (1959). În perioada 1960-1967 a fost învăţătoare la şcoala medie nr. 50 din Chişinău. Din 1967 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar la împrumut, din 1974 – bibliotecar principal la secţia de cercetări ştiinţifice. În perioada 1978-1991 a îndeplinit funcţia de şefă a secţiei metodice. A realizat cercetarea ştiinţifică „Eficienţa sistemului de catalogare al Bibliotecii Naţionale”, a acordat ajutor bibliotecilor din republică la întocmirea cataloagelor.

Andrieş, Ala. Născută în 1952 în s. Mihalăşeni, Ocniţa. A absolvit USM, Fac. de filologie. A activat în BNRM din 1974 în funcţie de bibliotecar, mai apoi bibliotecar superior în serviciu Depozit general. În 1992 s-a eliberat ca mai apoi, în 1995, să se reîntoarcă la BNRM pe post de bibliotecar principal al serviciului Asistenţă bibliografică şi documentară. Din 2006 activează în serv. Dezvoltare în biblioteconomie pe post de specialist principal. Elaborează Buletin bibliologic.

Aşkinadze, Galina. (1 ianuarie 1917, or. Horol, reg. Lubeansk, Ucraina -1971, Chişinău). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Ucraina (or. Harkov, 1937). La Biblioteca Naţională a lucrat din iulie 1945 ca şef al sălii de lectură, bibliotecar principal, şef al secţiei de deservire. Competentă, binevoitoare şi sociabilă a pledat pentru organizarea cataloagelor în bibliotecile publice, a participat la întocmirea unor instrucţiuni şi forme de evidenţă a activităţii bibliotecare.

Avasiloae, Rodica. Născută la 25 martie 1961 în s. Grimăncăuţi, Briceni. A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Petersburg (1982). În 1982 este angajată la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecară, iar din 1984 este şef de sector în secţia de deservire. În 1992 este transferată în postul de şef al serviciului de informare şi documentare. În octombrie 1994 este numită în funcţia de director adjunct al Bibliotecii Naţionale. Animator al reformelor în bibliotecă, al multor manifestări culturale de o largă rezonanţă în viaţa culturală. Cercetează problemele alinierii Bibliotecii Naţionale la modelele europene.

Bajurea, Elena. Născută la 30 iulie 1951 în or. Chişinău. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1973).
Din 1973 şi până astăzi lucrează la Biblioteca Naţională a R.M. în serviciul “Colecţie de artă şi hărţi”.
A început cariera ca bibliotecar, şef serviciu, specialist principal. Participă la efectuarea retroconversiei înregistrărilor în baza de date a Bibliotecii a fondului de albume şi cărţi.

Balan, Lilia. Născută în 1970 în or. Chişinău. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie. A activat în BNRM din 1988 pe post de bibliotecar, serv. Publicaţii periodice. Din 1992 lucrează în serv. Audiovideoteca în calitate de bibliotecar, apoi din 1996 – pe post de specialist principal.

Banaga, Aurica. Născută în 1945 în s. Minceni, raionul Rezina. A absolvit USM, Fac. de limbă şi literatură moldovenească. A activat în BNRM din 1968 pe post de bibliotecar, serv. Publicaţii periodice. Din 2006 lucrează pe post de specialist principal, serv. Publicaţii seriale.

Barbei, Svetlana. Născută la 2 ian. 1951, în Basarabeasca, în familia muncitorilor feroviari Ion şi Nadia Maznic.
În 1975 a absolvit U.S.M., Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie. Din 1970 activează la Biblioteca Naţională: bibliotecar, bibliotecar principal, şef de sector, şef de serviciu. Din 1994 exercită funcţia de şef al Centrului de Management al BNRM.

Este preocupată, în principal, de implementarea tehnologiilor noi, conlucrarea serviciilor Bibliotecii Naţionale, de stabilirea relaţiilor de colaborare cu bibliotecile similare din alte ţări, evaluarea activităţii bibliotecii, elaborarea documentaţiei tehnologice şi de reglementare, normarea muncii, evaluarea activităţii BNRM şi performanţelor profesionale ale salariaţilor Bibliotecii. În calitatea sa de conducător al Comisiei de marketing, studiază necesităţile utilizatorilor, elaborează ghiduri, pliante. Responsabilă pentru activitatea inovaţională a bibliotecii, organizează concursuri de idei, participă permanent la acţiunile de perfecţionare a măiestriei profesionale a salariaţilor, în special a managerilor. Este unul dintre fondatorii Şcolii de Management şi Clubului tinerilor bibliotecari. Întreţine relaţii strânse cu veteranii Bibliotecii Naţionale. A fost conducătorul Proiectului Automatizarea Bibliotecii Naţionale: digitizarea documentelor patrimoniale şi conversiunea catalogului cumulativ Cartea veche a Moldovei, susţinut de Consiliul Suprem pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică. A participat la crearea Bibliotecii Naţionale Numerice Moldavica.

Bârlad, Olga. Născută la 2 august 1948 în s. Văsileni, Hânceşti. A absolvit USM, filologia şi biblioteconomia (1971). După absolvire lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliograf, redactor superior.
În anii 1974-1980 este lector la catedra de biblioteconomie a USM. În perioada 1980-1990 este şef de sector, apoi şefă a secţiei de completare a Bibliotecii Naţionale. Timp de doi ani este profesoară de merceologie a cărţii la Şcoala Coperatistă. În 1992 revine la Biblioteca Naţională în calitate de director al departamentului „Patrimoniu”, lucrător ştiinţific superior, apoi de director adjunct. Din februarie 1997 este specialist principal la Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Beleavcenco, Galina. Născută la 18 febr. 1948 în or. Căuşeni, jud. Tighina. A absolvit Institutul de Cultură din Moscova (1970). Din aug. 1970 până la înc. anului 1973 a lucrat la Biblioteca Naţională în calitate de bibliograf principal în secţia bibliografiei de recomandare. În 1973 a fost angajată lector la catedra de bibliografie a USM. Apoi a trecut cu serviciul la Biblioteca Ştiinţifică Republicană Medicală.

Blănaru, Elena. Născută la 31 mai 1936 la Chişinău. A absolvit USM, Facultatea de Filologie (1960). Între anii 1961 şi 1965 este bibliograf la Camera Cărţii din Moldova. În perioada 1965-1991 lucrează în calitate de bibliograf, bibliograf principal în secţia de Literatură şi Bibliografie Naţională.

Bolgarina, Elina. Născută la 6 oct. 1964 în or. Chişinău. A absolvit Universitatea de Stat din Moscova, Fac. de Jurnalism (1987). A lucrat ca jurnalist în Agenţia de Informaţii ATEM (1987-1990). Activează în Biblioteca Naţională din 1990 în Serviciul de publicaţii în limbi straine, în 1994-1995 – în sectorul de schimb internaţional. Din 2000 până în prezent şef serviciu Literaturile lumii.

Bolotina, Lidia. Născută la 22 iulie 1924 în or. Morşansk, reg. Tambov (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1952). În anii 1952-1960 este bibliograf la Societatea Comerţului cu Cărţi din Moldova. Din 1960 lucrează în calitate de bibliograf principal în secţia de brevete şi literatură tehnică a Bibliotecii Naţionale. Bibliograf de forţă, a susţinut la un nivel înalt informarea specialiştilor în domeniul tehnicii, construcţiilor şi transporturilor. A alcătuit şi redactat bibliografii curente în domeniul tehnicii, organizarea ştiinţifică a muncii.

Bordeianu, Maria. Născută la 21 august 1948 în satul Văsieni, Hânceşti. A absolvit USM, Fac. de Filologie (1973). Activitatea profesională se desfăşoară la Biblioteca Naţională, în serviciu Lectura Publică (1973-1978), Abonamentul Interbibliotecar (1979-1990) şi Serviciul de publicaţii în limbi străine (1990-). Activează în prezent în Serviciul Literaturile Lumii. Din 1998 – specialist principal în domeniu.

Borş, Angela. Născută la 2 octombrie 1958 în or. Chişinău. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1979). În acelaşi an îşi începe activitatea profesională la Biblioteca Naţională mai întâi ca şef de sector, apoi din 1989 în calitate de şef serviciu „Activităţi culturale”. Din septembrie 1999 îşi continuă activitatea la Biblioteca evreiască „I.Mangher” ca şef serviciu „Lectura publică”.

Braşoveanu, Matei. Născut la 20 sept. 1956. A absolvit USM, Fac. De Biblioteconomie şi Bibliografie (1977). După absolvirea Universităţii s-a aflat în serviciu la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar principal al secţiei metodice. A participat la elaborarea unor publicaţii metodice, la organizarea diferitor conferinţe teoretice şi practice de specialitate. Din 1985 munceşte la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat a Artelor, în funcţie de bibliotecar, apoi de metodist, director adjunct.

Brânzan, Maria. Născută la 5 noiembrie 1954 în c. Todireşti, jud. Chişinău. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1975). În anii 1975-1982 este angajată cu serviciul la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM, iar în anii 1982-1987 la Biblioteca de Stat a RSSM (azi Biblioteca Naţională). Pe parcursul anilor 1987-1992 lucrează la Şcoala medie nr.19 din Chişinău. În 1992 revine la Biblioteca Naţională, unde este angajată în serviciul „Moldavica” în calitate de şef oficiu, apoi pentru o scurtă durată şef serviciu. În perioada 1994 – 2012 a fost şef serviciu Lectura publică staţionar.

Bulat, Larisa. Născută la 4 iulie 1958 în s. Cojuşna, Străşeni. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie (1979). La Biblioteca Naţională lucrează din 1979 ca bibliograf, apoi şef de sector în secţia de bibliografie retrospectivă. Din 1992 este bibliograf principal în serviciul Moldavistica. Pe parcursul ultimilor ani întocmeşte compartimentul „Exteriorica” din cadrul „Bibliografiei Moldovei”.

Cabac, Lina. Născută la 10 aprilie 1938, s. Lâsaia Gora, reg. Nikolaev (Ucraina). Este fiica poetului Nistor Cabac (1913-1937), jertfă a represiunilor staliniste. A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1960). Din 1960 a lucrat la Biblioteca Naţională ca bibliograf superior, şefă a secţiei de deservire, apoi în anii 1975-1992 a condus secţia de bibliografie agricolă. Competentă, omenoasă cu beneficiarii, a contribuit la îmbunătăţirea colecţiei de literatură agricolă a Bibliotecii şi a bibliotecilor publice.

Caleva, Prascovia. Născută la 14 oct. 1960, în satul Tvardiţa, raionul Ceadâr-Lungă. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1982).
În august 1982 se angajează la Biblioteca de Stat a RSSM, în calitatea de bibliotecar în serviciul «Depozit general ». În anul 1986 este transferată pe postul de bibliograf în serviciul «Literatura tehnică şi bibliografia», unde ocupă posturile sef oficiu (1987), bibliograf superior (1989). În 1990 este transferată în serviciul «Asistenţă bibliografică şi documentară » în calitate de bibliograf superior. Din 2001 – şef serviciu Asistenţă bibliografică şi documentară.
A elaborat bibliografiile : « Organizarea ştiinţifică a muncii în industria » (1986-1990) , « Biblioteca Naţională a Republicii Moldova – 170 de ani» (2002), « Ştefan cel Mare şi Sfânt » (2004), « Biblioteca Naţională a Republicii Moldova – 175 de ani» (2008). Redactează ediţiile Bibliografiei Naţionale «Publicaţii oficiale» şi «Teze de doctorat». În 2009 a elaborat în colaborare cu Vera Osoianu recomandări metodice «Resurse electronice în ajutorul bibliotecilor publice». Este menţionată cu Diploame de onoare din partea Ministerului Culturii și din partea BNRM în cadrul Concursului « Cel mai bun bibliotecar al anului».

Carp, Elena. Născută în 1967, s. Iogara, r-n Leovo. A absolvit Universitatea pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău. Activează în BNRM din 1993 pe post de bibliotecar în serv.: Depozit uzual, Prelucrarea publicaţiilor, Împrumut de publicaţii. Din 2012 – şef serviciu Împrumut de publicaţii.

Căldare Raisa (8 sept. 1948, în s. Ţepilova, jud. Soroca – 11 apri. 2007). A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova.
În 1971 a absolvit cu diplomă de merit USM, specialităţile limba şi literatura moldovenească, biblioteconomie şi bibliografie. Activitatea sa profesională a început-o la Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică Republicană în calitate de bibliograf. Din anul 1974, pe parcursul a 20 de ani, a lucrat cu dăruire şi competenţă la Biblioteca Republicană de Stat (astăzi Biblioteca Naţională) ca bibliograf, apoi bibliotecar superior, şef serviciu, director al departamentului „Fonduri uzuale”. A participat la elaborarea bibliografiei curente Cultură. Artă (1976-1979), precum şi a cercetării bibliografice Biblioteca de Stat a RSSM către 150 de ani de la fondare.

Din sept. 1995 a fost numită în funcţia de director al Bibliotecii Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă. Pe parcursul anilor de activitate Raisa Căldare a contribuit mult la schimbarea, restructurarea, reorganizarea activităţii Bibliotecii Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă. Domnia a realizat aici proiectul Automatizarea şi informatizarea bibliotecii. A militat pentru sporirea prestigiului bibliotecii şi autorităţii profesiei de bibliotecar. A fost implicată în mai multe proiecte naţionale şi internaţionale. În calitate de membru al biroului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, inclusiv al comisiei „Legislaţie. Cadru de reglementare. Standardizare” a participat la elaborarea, avizarea, implementarea cadrului legislativ, de reglementare şi standardizare a Sistemului Naţional al Bibliotecilor din Moldova. Ca membru al Consiliului Director Raisa Căldare a depus eforturi pentru elaborarea Programului de activitate al bibliotecilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, precum şi a Regulamentului de atestare a cadrelor bibliotecare.

Cebotari, Tamara. Născută în 1947 în s. Scumpia, r-nul Zăleşti. A absolvit USM. A activat în BNRM din 1979 pe post de şef de sector. Din 1992 – şef oficiu Automatizare, iar în perioada 1996-2003 – şef Centru de Automatizare.

Cemortan, Ludmila. Născută la 11 aprilie 1931 în s. Krapivna, reg. Tula. A absolvit USM, filologia rusă (1965). Din 1963 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar superior, din 1968 – şef al sectorului de grafică şi publicaţii de artă plastică. Din 1973 până în 1987 – şef al secţiei de arte plastice şi hărţi, fiind iniţiatoarea organizării colecţiilor şi a catalogului acestui serviciu.

Cheradi, Natalia. Născută la 2 febr. 1966 în com. Câmpeni, jud. Cahul. A absolvit USM, Fac. Biblioteconomie şi Bibliografie (1988), Institutul de perfecţionare a lucrătorilor din cultură (Moscova), specializarea – sociologia şi psihologia lecturii. Din 1998 – doctorandă la Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a USM- În anii 1988-1992 a lucrat bibliotecar principal în serviciul metodic al Bibliotecii de Stat pentru copii „Ion Creangă”. În anii 1992-1995 a condus serviciul Sociologie şi marketing al Bibliotecii Naţionale.
Din 1995 până în prezent – director adjunct al Bibliotecii Academiei de Studii Economice. Din 1998 – lector (prin cumul) la catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Predă disciplinele: „Bazele de date de informare şi documentare”, „Necesităţi informaţionale”, „Activitatea bibliografică în bibliotecile ştiinţifice”, „Marketing de bibliotecă”.

Chiriac, Vladimir. Născut la 12 octombrie 1936 în s. Mălăieşti, Grigoriopol. A absolvit USM, Facultatea Istorico-Filologică (1959) şi doctorantura la Institutul Poligrafic din Moscova (1977). Din 1960 lucrează în calitate de bibliograf principal în secţia de literatură şi bibliografie naţională a Bibliotecii Naţionale. În 1968 trece cu lucrul la Televiziune. În anii 1975-1980 este lector la catedra de bibliografie a USM, apoi cercetător ştiinţific superior în secţia de filologie a Academiei de Ştiinţe din Moldova, în prezent activează la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei. În 1977 a susţinut teza de doctor în filologie cu tema „Cartea şi tiparul în Moldova în sec. XVII-XVIII”.
A publicat studii privind cartea naţională, probleme de istorie literară, îndeosebi despre viaţa şi opera lui Al. Mateevici. În anii '60 a editat 4 fascicule ale seriei de bibliografii „Clasicii literaturii moldoveneşti”.
Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova.

Cojuhari, Prascovia. Născută la 1ianuarie 1934 în or. Cahul. A făcut studii la Institutul Pedagogic (actualmente Universitatea) „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Istorie. În 1955-1960 a lucrat în cadrul Institutului Pedagogic, apoi la biblioteca Institutului de istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.C.M. În perioada 1960 – 1993 a lucrat la Biblioteca Naţională, la început bibliotecar în secţia Împrumut la domiciliu, apoi bibliograf superior, bibliograf-şef al secţiei de literatură şi bibliografie naţională. Din 1974, în decurs de două decenii, a condus secţia de cărţi rare şi manuscrise.

Având o bogată cultură generală şi o bună pregătire în domeniul istoriei, Parascovia Cojuhari a însuşit în scurt timp toate procesele legate de munca bibliografică. Este unul dintre promotorii şcolii bibliografice naţionale, create la mijlocul anilor 60 la Biblioteca Naţională. A alcătuit o serie de materiale bibliografice şi metodice consacrate meleagurilor noastre, unor personalităţi din istoria Moldovei. A iniţiat şi a depus eforturi notabile pentru întocmirea şi editarea în 1973 şi 1982 a celor două volume ale bibliografiei retrospective fundamentale „Istoria, arheologia şi etnografia Moldovei” (1918-1968; 1969-1980). În 1982 i se conferă titlu de Lucrător Emerit al Culturii din Moldova. În calitate de şef al secţiei de cărţi rare şi manuscrise a militat pentru achiziţionarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului naţional tipărit, a susţinut pe toate căile elaborarea (fiind membru al colegiului de redacţie) catalogul general „Cartea Moldovei” (sec. XVII – înc. Sec. XX) de V.Farmegiu, N.Matei, C.Slutu, primele două volume ale căruia au văzut lumina tiparului în1990 şi 1992.

Conţescu, Elena. Născută la 26 iulie 1955 în s. Slobozia-Mare, Vulcăneşti. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie (1976). A activat în sistemul de biblioteci. Din 1983 lucrează la Biblioteca Naţională ca şef de sector în secţia de bibliografie. În 1992 este numită în funcţia de director al Departamentului informaţional, iar din 1994 – de şef al serviciului de informare şi documentare. A reorganizat fondul de publicaţii bibliografice şi de referinţă, completându-l cu ediţii în limba română. În prezent este angajată ca şef de departament al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Corghenci, Ludmila. S-a născut la 30 oct. 1955, în satul Slobozia-Măgurii, Sângerei (în familia lui Pavel şi a Eugeniei Zelinschi), copilăria şi o perioadă ulterioară petrecându-le la Bălţi.
Formare generală şi profesională: şcoala medie feroviară nr. 4 din Bălţi (1962-1972); Facultatea biblioteconomie şi bibliografie a Universităţii de Stat din Moldova (1972-1976); doctoratul la Institutul de Cultură din Moscova, Federaţia Rusă (1978-1980).

Cariera profesională a început-o la biblioteca publică raională din Criuleni, ca şef serviciu (1976-1977). Din anul 1977 se integrează în calitate de lector al Catedrei Bibliografie la USM. Revine în aceeaşi funcţie în anul 1981, după absolvirea doctoranturii.
În anul 1987 este angajată în calitate de director-adjunct al Bibliotecii Naţionale, deţinând acest post până în anul 1995. În această perioadă a participat activ la elaborarea Conceptului sistemului naţional de biblioteci, a structurii organizaţionale a Bibliotecii Naţionale etc. L. Corghenci a contribuit esenţial la iniţierea procesului de standardizare în biblioteconomie, informare şi documentare, constituind Comitetul Tehnic nr. 1, a contribuit mult la sincronizarea activităţii bibliotecare din R. Moldova cu gândirea şi practica europeană.
Din anul 1995 şi până în prezent lucrează la Departamentul informaţional-biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (până în anul 2001 – Biblioteca ULIM), în calitate de director-adjunct. Autor a circa 200 de lucrări ştiinţifice, de popularizare şi didactice.
A fost unul dintre iniţiatorii înfiinţării Asociaţiei Bibliotecarilor din R. Moldova, în prezent fiind membru al Biroului acesteia, deţinând şi funcţia de vicepreşedinte. Munca dnei L. Corghenci s-a încununat prin constituirea în anul 2001 a Centrului de instruire continuă a bibliotecarilor – Şcoala de biblioteconomie – prin sprijinul Programului Informaţional al Fundaţiei Soros Moldova şi OSI, Budapesta.
L. Corghenci a fost distinsă cu premii şi diplome în cadrul concursurilor naţionale: Cel mai bun bibliotecar al anului, 1995; Cea mai reuşită lucrare în bibliologie, 1998-2003, medalia ULIM (2002), diploma Ministerului Culturii (2000) etc.

Costiuc, Tatiana. Născută la 4 mai 1956 în s. Bocani, judeţul Bălţi. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova. Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1976). Calitatea profesională obţinută pe baza de diplomă universitară este Bibliotecar-bibliograf.
Din 1976 a lucrat ca: 1976-19780 – bibliotecar, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” (Chişinău); 1981-1985 – şef serviciu Relaţii cu publicul, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” (Chişinău); 1986-1987 – şef Serviciu Bibliografic, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” (Chişinău); 1988-1991 – şef Serviciu Asistenţă de specialitate, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” (Chişinău); 1992-1994 – Director Departament Relaţii cu publicul, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; 1995-1998 – şef serviciu Studii şi Cercetări, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; 1998-1999 – bibliotecar, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj-Napoca; 2000 - prezent - şef serviciu Relaţii cu publicul, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj-Napoca.

Coval, Maria. Născută la 29 martie 1954 în comuna Săseni, jud. Orhei. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1977). După absolvirea Universităţii este angajată la Biblioteca Naţională în actualul serviciu Moldavistica. În 1992-1994 a activat în calitate de manager al departamentului Relaţii cu publicul.

Cozic, Elizaveta. Născută la 10 martie 1938 în s. Badîcu-Nou, Cahul. A absolvit Institutul de Cultură din Moscova (1960). Din 1960 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliograf, apoi bibliograf superior în secţia de literatură şi bibliografie naţională, şef al secţiei împrumut de carte. În perioada 1966-1977 a ocupat funcţia de director adjunct al Bibliotecii Naţionale. Cu competenţă şi insistenţă a pledat pentru organizarea cât mai chibzuită a tuturor proceselor muncii de bibliotecă. A publicat articole despre activitatea bibliotecii în presa chişinăuiană şi cea de la Moscova.

Cozac Ala. Născută la 20 oct. 1964 în s. Stroenţi, r-ul Râbniţa, în familia agronomului Nicolae şi bibliotecarei Ludmila Cozac. A absolvit USM, Fac. De Biblioteconomie şi Bibliografie (1987). Activitatea profesională se desfăşoară la Biblioteca Naţională: 1987 – bibliotecar superior la serviciul Literatură şi bibliografie naţională, 1988 – şef oficiu, din 1992 – bibliotecar principal la serviciul „Depozit general”. În prezent – şef al serviciului „Depozit general”.

Cracan, Ala. Născută la 1 aprilie 1936 la Chişinău. A absolvit USM, filologia rusă (1959) şi Institutul de Cultură din Moscova (1967). Din 1960 este bibliotecar, metodist, apoi şef al secţiei de literatură şi bibliografie agricolă a Bibliotecii Naţionale. În perioada 1974-1984 a exercitat funcţia de director al Bibliotecii Republicane a Sindicatelor din Moldova. În 1984-1990 a fost şef al Direcţiei biblioteci din Ministerul Culturii din Moldova. A publicat articole în presa republicană, a elaborat materiale metodice.

Culea, Zinaida. Născută la 12 martie 1943 în s. Corjeuţi, Briceni. A absolvit USM, filologia română şi franceză (1964). A fost profesoară de franceză în s. Tudora, Ştefan Vodă. La Biblioteca Naţională lucrează din 1967 ca bibliotecar, redactor superior, şef de sector, iar din 1988 în calitate de şef de serviciu colecţie de publicaţii în limbi străine(Literaturile lumii). A perfecţionat structura şi conţinutul colecţiei de literatură în limbi moderne. A alcătuit şi cu concursul Fundaţiei Soros în Moldova a editat, la un înalt nivel metodologic şi poligrafic, „Catalogul colectiv al periodicelor străine intrate în bibliotecile din Republica Moldova”.

Dmitrieva, Anna. (1905 – 1965), Chişinău). Studii pedagogice superioare. A lucrat la Biblioteca Naţională din 1945 până la sfârşitul anilor 50 în calitate de şefă a secţiei de brevete şi literatură tehnică.

Drăgănel, Angela. Născută la 4 ian. 1971 în com. Hogineşti, jud. Ungheni. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1989). În aug. – dec. 1992 a lucrat la Biblioteca Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, iar din ian. 1993 a fost angajată la Biblioteca Naţională în funcţie de bibliotecar principal al Serviciului Asistenţă de specialitate. Din 2000 până în 2004 – colaborator ştiinţific, serv. Studii şi cercetări (cu funcţii de şef serviciu).

Drozdova, Veronica. Născută la 28 iulie 1929 în or. Ialutorovsk, reg. Omsk (Rusia). A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Petersburg (1961). În 1953-1960 a lucrat la Biblioteca Centrală din Chişinău, iar din 1960 ca bibliotecar, apoi în decurs de 25 de ani a fost şefă a secţiei de brevete şi literatură tehnică a Bibliotecii Naţionale. A contribuit la îmbunătăţirea completării şi organizării colecţiei de carte tehnică.

Dubina, Vitalii. Născut la 12 decembrie 1915 în s. Uiarintea, reg. Viniţa (Ukraina). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Harkov (1939). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1951, la început bibliotecar principal, iar din 1961 – ca şef al secţiei metodice. În anii 1976-1990 a fost director al Bibliotecii Ştiinţifice a Institutului de Medicină din Chişinău.

Ermakova, Nelli. Născută la 5 octombrie 1932 în or. Stavropol (Rusia). A absolvit Institutul Pedagogic din Stavropol, specialitatea geograf (1954). La Biblioteca Naţională a lucrat din 1960 ca bibliotecar superior, bibliotecar principal la secţia de note şi literatură muzicală, iar în anii 1982-1992 – şefă a secţiei de periodice.

Farmagiu, Valentina. Născută la 1 noiembrie 1941 în s. Cotiujeni, Floreşti. A absolvit USM, Facultatea de Filologie (1966). Lucrează la Biblioteca Naţională din 1967. A îndeplinit funcţiile de bibliotecar superior, bibliograf principal. Din 1990 este şefa serviciului de carte rară. A participat la expediţii arheografice. A prezentat comunicări la conferinţe ştiinţifice din Republica Moldova şi România şi a publicat articole despre patrimoniul naţional tipărit.

Gheiceanu, Tatiana. Născută în 1962 în s. Coşerniţa, r-nul Floreşti. A absolvit Institutul de Stat de Arte , Fac. de metodist – organizator. A activat în BNRM din 1993 pe post de bibliotecar, bibliotecar principal, iar din 2006 – specialist principal în serv. Lectură publică staţionar.

Ghilan, Maria. Născută în 1950, în s. Corneşti. A absolvit USM, Facultatea Biblioteconomie. Activează în BNRM (filiala Biblioteca pentru tineret) pe post de bibliotecar, din 1992 – şef oficiu-filiala, din 1996 – bibliotecar principal în serv. Audiovideoteca. Din 2000 – şef serviciu Depozit legal.

Gologan, Larisa. Născută în 1962 în or. Chişinău. A absolvit USM, Institutul de Stat de Cultură din Leningrad (Sankt-Petersburg), facultatea de biblioteconomie. A activat la BNRM din 2001 pe post de colaborator ştiinţific, din 2006 – pe post de şef serviciu Dezvoltare în biblioteconomie (până în 2011).

Goncearov, Maria. născută la 12 august 1971 în satul Gangura, Ialoveni. În anul 1996 a fost angajată în funcţie de bibliotecar în serviciul „Dezvoltarea Colecţiilor”. Paralel cu munca în anul 1998 a absolvit Colegiul Republican de Creaţie Populară or. Soroca, specialitatea Bibliologie. În acelaş an a fost înmatriculată la USM, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, specialitatea Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. În 2003 a finisat cu succes studiile, obţinând diplomă de studii superioare universitare licenţiate. Activând în serviciu a deţinut funcţia de bibliotecar, specialist principal, şef oficiu „Evidenţa publicaţiilor”, iar din 2010 până în prezent este şef al serviciului „Dezvoltarea Colecţiilor”.

Granaci, Valentina. Născută la 13 iulie 1961. A absolvit USM, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, specialitatea: Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională (2006). Stagieri: Moscova, Paris, Bucureşti. A început activitatea în BNRM de la 1 martie 1983, în funcţia de bibliotecar în serviciul Depozit General. In 1985 transferata în funcţia de bibliotecar superior. In 1988 transferată pe post de şef oficiu Restaurare şi igiena. In 1992 oficiul devine serviciu Centrul de Patologie şi Restaurare, iar în 2004 a devenit Centrul Tehnic de Conservare şi Restaurare a Documentelor. In 2004 a fost transferată pe post de şef serviciu, unde activează şi până în prezent.

Grec, Ivan. Născut la 27 octombrie 1939 în s. Iarovoe, reg. Odesa (Ukraina). A absolvit Institutul de Cultură din Harkov (1966). A lucrat la biblioteca regională din Zaporojie, iar din 1968 la Biblioteca Naţională din Chişinău ca bibliotecar superior, apoi până în august 1978 a fost bibliograf principal în cadrul grupului de organizare ştiinţifică a muncii. În 1978 se transferă la Institutul de Istorie, apoi la Secţia de etnografie a Academiei de Ştiinţe. În prezent este lucrător ştiinţific principal la Institutul Minorităţilor Naţionale al Academiei. A publicat circa o sută de lucrări ştiinţifice şi de popularizare, inclusiv 4 monografii editate la Chişinău şi Sofia (Bulgaria).

Gurschi, Antonina. Născută la 15 mai 1952 în s. Cobâlnea, jud. Orhei. A absolvit USM, Fac. Biblioteconomie şi Bibliografie (1975). Activitatea profesională începe la Biblioteca raională Dubăsari în calitate de bibliograf, apoi din 1979 – director al Sistemului Centralizat de Biblioteci Dubăsari. În 1991 se transferă cu traiul la Chişinău, lucrează la Biblioteca pentru copii „Ion Creangă” în calitate de redactor la cataloage, peste un an devine şef serviciu Completare şi prelucrare, în anii 1993-1995 este director al departamentului Organizarea colecţiilor. Din 1995 a fost angajată la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar principal, apoi de şef serviciu Depozitul legal.

Iliaş, Ludmila. Născută la 15 iulie 1932 la Moscova. A absolvit USM, filologia şi biblioteconomia (1965). A lucrat la Biblioteca Naţională începând cu anul 1954 ca bibliotecar, bibliotecar superior, bibliotecar principal. În anii 1975-1981 a fost şefa secţiei de deservire.

Ionova, Zinaida. Născută la 24 octombrie 1934 în s. Pokrovskoe, ţinutul Stavropol (Rusia). A absolvit USM, Facultatea de Istorie (1957) şi Institutul de Cultură din Sankt-Petersburg (1968). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1968 ca bibliograf principal. Bună cunoscătoare a literaturii politice, sociale şi economice, a alcătuit un şir de indici curenţi pentru informarea profesorilor de la instituţiile de îmvăţământ superior.

Isac, Tamara (19 octombrie 1932, s. Criuleni, jud. Chişinău - 6 iunie 2004 la baştină).
După absolvirea şcolii primare din sat studiază la Şcoala Pedagogică din Chişinău (1945). Din 1949 a făcut studii la şcoala medie din s. Truşeni. Concomitent s-a înscris la Facultatea de Biologie a Institutului Pedagogic din Tiraspol, pe care-l absolveşte în 1955.
A început activitatea de pedagog în satul Mândreşti, Teleneşti. După căsătorie se încadrează la Biblioteca Republicană de Stat (azi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova) din Chişinău, unde a activat timp de 20 de ani.
A îndeplinit mai multe funcţii: bibliograf superior, bibliograf şef, şef secţie de literatură şi bibliografie naţională. Pe motiv de sănătate este nevoită să se retragă din activitate.
Pe parcursul activităţii sale de bibliograf a elaborat şi alcătuit mai multe bibliografii de recomandare în domeniul agriculturii, calendare ş. a.
A alcătuit cursul universitar Bibliografia regională, pe care l-a citit studenţilor de la Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie a USM în aa. 1967-1975.
Numele Tamarei Isac i-a fost atribuit Bibliotecii orăşeneşti din Criuleni.

Ischimji, Tatiana. Născută la 2 august 1955 în or. Permi (Rusia). Este fiica cunoscutului bibliograf Nicolae Sanalati. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie (1976). Lucrează la Biblioteca Naţională din 1976 în calitate de bibliotecar, din 1979 şef de sector în secţia de coordonare a activităţii biblioteconomice, peste 8 ani – şef al secţiei de deservire. În 1988 este numită în funcţia de director adjunct, apoi în 1992 e şef al secţiei funcţionarea Sistemului Naţional de Biblioteci. Din februarie 1995 deţine funcţia de director adjunct pe probleme de biblioteconomie. Este preşedintele Comitetului Tehnic nr. 1 pentru standardizarea terminologiei în domeniul informării şi documentării. În prezent lucrează la biblioteca "I.Mangher".

Ivanov, Iulia. Născută la 14 iunie 1940 în s. Cotiujeni, Briceni. A absolvit Universitatea din Cernăuţi, filologia romano-germanică (1963). Lucrează la Biblioteca Naţională din 1964. A parcurs calea de la bibliotecar până la bibliograf principal. În perioada 1990 - 2010 a fost şef al serviciului de completare.

Ivanov, Leonid. Născut în 15 ian. 1947 în or. Chişinău. A absolvit USM, Facultatea de filologie, specialitatea Biblioteconomie (1970). A început activitatea în 05.08.1970, serv. Patente, apoi din 21.09.70 a activat în serv. Ştiinţifico-metodic pe post de: redactor superior, bibliotecar principal, şef serviciu interimar până în 1978.

Kneazeva, Alexandra. Născută la 5 septembrie 1920 în s. Baiuşevskoe, reg. Vologda (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1941). Din septembrie 1947 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar principal, şef al secţiei metodice. În anii 1955-1959 a fost director adjunct pentru ştiinţă, apoi şefă a secţiei de catalogare. A alcătuit materiale metodice şi bibliografice, a participat la întocmirea şi perfecţionarea sistemului de cataloage al bibliotecii. A fost distinsă cu Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă” şi titlul de Om Emerit al Culturii din Moldova.

Koreaghina, Larisa. Născută la 8 februarie 1930 în s. Spirova, reg. Kalininsk (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Sankt-Petersburg (1957). Lucrează la Biblioteca Naţională din 1959, a început ca bibliograf, bibliograf principal, iar între anii 1967 şi 1992 a fost şefa secţiei bibliografice. Fiind un bun bibliograf, a contribuit la perfecţionarea structurii aparatului de referinţă, întocmirea unui şir de lucrări, coordonarea activităţii bibliografice a marilor biblioteci.

Korobko, Ludmila. Născută la 26 ianuarie 1943 în s. Şepilovo, reg. Kirovograd (Ucraina). A absolvit Institutul de Cultură din Harkov (1965). A lucrat în Biblioteca regională din Rovno (Ucraina). La Biblioteca Naţională lucrează din 1972 ca bibliotecar superior, bibliotecar principal, şef de sector. În perioada 1987-1992 a ocupat funcţia de şef al serviciului de prelucrare şi catalogare. Profesionistă cu o bună pregătire, este unul dintre organizatorii trecerii cataloagelor bibliotecii Naţionale la CZU. Împreună cu colegii săi a pregătit ediţia prescurtată „Clasificarea Zecimală Universală” (1992) şi „Index alfabetic la CZU” (1994).

Leanca, Raisa. Născută în a. 1959, în s. Drepcăuţi, r. Briceni. În 1980 angajată în serviciu la Biblioteca Naşională, Serviciul “Carte veche şi rară”. Din a. 1986 activează în serviciul “Cultura informaţională”, iar din 1996 până în 2003 îşi desfăşoară activitatea în serviviul "Asistenţa informaţională şi documentară a Parlamentului şi Guvernului". În perioada aa. 2003 - 2009 munceşte în Serviciul "Catalogarea şi clasificarea documentelor" în calitate de şef oficiu. Din a. 2009 este specialist principal în Serviciul Coordonare Bibliografică, Sistemul Integrat al Bibliotecilor Informatizate din Moldova SIBIMOL.

Lîsenco, Adelia. Născută în 1936 în or. Chişinău. A absolvit Institutul Pedagogic din Bălţi, Facultatea filologie (1959). A activat în Biblioteca Naţională în perioada 1975 – 1991 pe post de şef serviciu Abonament personal. În oct. 1991 s-a eliberat.

Madan, Ion. Bibliolog, profesor universitar, Om emerit al Republicii Moldova (1996). S-a născut la 31 mai 1935, în com. Truşeni, jud. Lăpuşna. A absolvit USM, Facultatea Istorie şi Filologie (1958). Din 1958 iunie – 1960 este colaborator literar la gazeta „Moldova socialistă”. Din iulie 1960 până în martie 1969 este angajatul Bibliotecii de Stat a RSSM (azi Biblioteca Naţională) în calitate de redactor, apoi de şef al secţiei de literatură şi bibliografie naţională. A promovat şcoala bibliografică naţională, a iniţiat în republică cercetările bibliografice propriu-zise. Din martie 1969 până în august 1970 este redactor-şef al Colegiului de redacţie a repertoriului din cadrul Ministerului culturii al Moldovei. În septembrie 1970 revine la Biblioteca Naţională în funcţie de director adjunct pentru ştiinţă.

De la 1 febr. 1973 activează în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, în calitate de director al Bibliotecii Ştiinţifice şi lector prin cumul la Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie, iar din noiembrie 1974 până în noiembrie 1993 cu unele întreruperi – şef al Catedrei Bibliografie. A fost conferenţiar al catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională.
În decursul anilor 2000-2004 a publicat peste 50 de lucrări ştiinţifice, didactice, bibliografice, inclusiv 10 cărţi.
Redactor responsabil şi prefaţator al celor 2 volume Scrieri istorice de Petru Ganenco (2001), al dicţionarului biobibliografic Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (ed. a 2-a) (2004) etc.
Membru al colegiului de redacţie şi coautor al Calendarului Naţional (în anii 1993-1999 – Calendarul bibliotecarului).

Maruşceac, Maria. Născută la 20 iulie 1938 în s. Negureni, Teleneşti. A absolvit Institutul de Bibliotecari din moscova (1967). A lucrat la Biblioteca Naţională începând cu anul 1960, fiind bibliotecar superior, iar în anii 1968-1978 – şefă a secţiei de literatură în limbi străine. A activat în cadrul bibliotecii până la 1993. A contribuit la procurarea de cărţi apărute în România, perfecţionarea cataloagelor şi fişierelor în serviciul beneficiarilor. A condus întocmirea câtorva fascicule ce informau despre publicaţiile periodice străine intrate în marile biblioteci din Moldova.

Matei, Nina. Născută la 7 ianuarie 1942 în s. Cot, Şoldăneşti. A absolvit Institutul Pedagogic din Bălţi, filologia engleză (1966), unde a fost un timp asistentă, apoi a predat engleza la Şcoala Pedagogică din Soroca, a lucrat la Televiziune. La Biblioteca Naţională lucrează din 1972, la început în secţia de literatură în limbi străine, iar peste un an - în secţia de cărţi rare. S-a manifestat ca un bun cercetător şi bibliograf. Este unul dintre alcătuitorii Catalogului colectiv „Cartea Moldovei”, autorul unor studii substanţiale publicate în presa de specialitate, participantă la expediţiile arheologice prin raioanele Moldovei şi la simpozioanele organizate de Biblioteca naţională. A şters praful de pe vechi tipărituri, le-a deschis şi cu dragoste le-a pus la dispoziţia beneficiarilor. Membru al colectivului de autori al enciclopediei „Chişinău”.

Matvei, Valeria. Născută la 29 ianuarie 1959 în s. Mânzâteşti, judeţul Ungheni în funcţia pedagogilor Dimitrie şi Parascovia Palici. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1980). În anii 1980-1989 a lucrat la Biblioteca Publică Oraşenească „Dmitrie Cantemir” din or. Ungheni, mai întâi bibliotecar superior, apoi şef al serviciului Împrumut la domiciliu. Din 1989 e angajată la Biblioteca Naţională – şef de sector în serviciul Catalogare şi clasificare, din 1993 – bibliotecar principal în serviciul Cercetări bibliografice. Din 2000 lucrează în calitate de şef secţie Cercetări bibliografice. Participă la elaborarea ediţiei „Bibliografia Moldovei” şi a „Calendarului Naţional”. În ultimul deceniu dna Matvei a scris câteva sute prezentări ale unor personalităţi marcante ale literaturii, culturii, artelor, ştiinţei naţionale şi universale. Indiferent cum ar fi aceste schiţe - mari sau mici, ample sau mai sumare - toate au un numitor comun: sînt scrise cu pasiune şi cu un simţ deosebit al corectitudinii, acesta fiind, în ultimă instanţă, o manifestare a seriozităţii, a responsabilităţii pentru munca prestată, pentru profesiunea aleasă.

Melenciuc, Nina. Născută la 11 decembrie 1948 în s. Cotiujeni, Floreşti. A absolvit USM, filologia şi biblioteconomia (1971). La Biblioteca Naţională lucrează din 1972 ca redactor superior, bibliograf principal, şef de sector în secţia de bibliografie de recomandare. A pregătit un şir de lucrări bibliografice de recomandare: seria „Ce să citim despre Moldova”, „Cultura satului”. Este unul dintre alcătuitorii prestigioasei publicaţii „Calendarul bibliotecarului”.

Melnic, Iulia. Născută la 4 iulie 1948 în s. Novo-Ivanovca, reg. Odesa. A absolvit USM, biblioteconomia şi bibliologia (1973). După absolvire, din 1973, lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar, bibliotecar superior, apoi din 1979 – şef al sector, bibliograf principal în secţia de literatură şi bibliografie naţională. În 1992 a organizat serviciul Carte creştină, fuzionat peste doi ani cu serviciul Carte veche şi rară. Din aug. 1999 a fost director al bibliotecii Universităţii Cooperativ-Comerciale din Moldova.

Melnic, Raisa. S-a născut la 17 ian. 1959 în com. Pârliţa, Ungheni. A absolvit Institutul de Arte Gavril Muzicescu din Chişinău, specialitatea regie. După absolvire a activat la Biblioteca Naţională ca bibliotecar, bibliotecar superior, şef sector, specialist principal, apoi şef serviciu Programe Culturale.
În perioada de când este şefă a serviciului Programe culturale, a contribuit, împreună cu câţiva colegi, la reforma radicală a difuzării culturale în Biblioteca Naţională, la implementarea unei adevărate arte expoziţionale. A contribuit la crearea unei imagini cu totul noi a BN.

Pentru prima dată la noi, R. Melnic elaborează şi publică cataloagele expoziţiilor-eveniment - o importantă sursă de informare şi documentare. A iniţiat şi a conceput polipticul cultural-istoric şi ştiinţific Basarabenii în lume. Este organizatoarea Cafenelei filosofice, înfiinţată sub egida BNRM. Este una din organizatoarele Salonului Naţional de Carte, cea mai importantă acţiune culturală anuală de acest profil din Republica Moldova. În colaborare cu fiul său, Laurenţiu, dna Raisa Melnic a elaborat Hronicul tipografiilor şi editurilor din Moldova din 1643 până în 2003. A contribuit la deschiderea unei filiale de carte românească pe lângă Biblioteca Regională Panizzi în or. Regio Emilia pentru comunitatea de moldoveni stabiliţi în Italia.
Distincţii: laureată a Concursului Naţional pentru cele mai bune lucrări în bibliologie: 2002 - pentru elaborarea Cataloagelor Expoziţiilor-eveniment; 2003- Premiul I la compartimentul lucrări promoţionale, pentru calendarul Cele mai bune zece cărţi ale Moldovei din sec. XX; 2004 – Premiul I la secţiunea bibliofilie pentru Catalogul ilustrat al ediţiilor vechi şi rare ale operelor lui D. Cantemir; 2004 premiul special pentru Hronicul tipografiilor şi editurilor din Moldova: 1643-2003; Laureată a Salonului Internaţional de Carte din 2002 pentru volumele 1şi 2 ale serialului Basarabenii în lume; Premiul Salonului Internaţional de Carte de la Iaşi Biblios, pentru Hronicul tipografiilor şi editurilor din Moldova: 1643-2003.
În anul 2008 i se conferă Diploma de Excelenţă a Editurii Museum pentru organizarea impecabilă a Salonului Internaţional de Carte.
Datorită activităţii de cercetare şi organizare de acţiuni de amploare la tema Nobilimea Moldovei i se conferă titlul onorific de Nobil al Adunării Nobililor din Moldova.

Miron, Svetlana. Născută la 18 aprilie 1956 în orăşelul Durleşti mun. Chişinău.
A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1985). Din 1979 lucrează la Biblioteca Naţională : la început în serviciul “Depozit general” în calitate de bibliotecar, restaurator, şef oficiu “Igienă şi restaurare”; din 1988 activează în cadrul serviciului “Colecţie de artă şi hărţi”; în anii 1992-1993 a deţinut funcţia de manager al Departamentului “Patrimoniu” după care s-a reîntors în serviciul “Colecţie de artă şi hărţi” în calitate de specialist principal. Din 1997 şi până în prezent deţine funcţia de şef serviciu „Colecţie de artă şi hărţi”. În cadrul activităţii Bibliotecii de aderare la valorile europene participă la realizarea „Programului de numerizare a colecţiilor BNRM” – colecţia de Ex Librisuri. Participă la efectuarea retroconversiei înregistrărilor în baza de date a Bibliotecii a fondului de albume şi cărţi. Organizează manifestări, serate jubiliare, lansări de carte, vernisaje în cadrul Salonului de Artă. Participă la Proiectul editorial „Moldavica” prin elaborarea biobibliografiilor, cataloagelor colecţiilor, care au ca scop valorificarea Patrimoniului naţional de artă plastică.
Din anul 2006 deţine funcţia de Preşedinte al Comitetului Sindical al Bibliotecii.

Molea, Elena. Născută la 21 martie 1938 la Chişinău. A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1960). Între anii 1960 şi 1964 a fost bibliograf superior la Camera Cărţii. La Biblioteca Naţională a lucrat din 1964 ca bibliograf superior, bibliograf principal. Din 1972 a lucrat în secţia de literatură şi bibliografie naţională. A elaborat timp de mai mulţi ani indicele „Moldova în presa din URSS”. Împreună cu Elena Blănaru a întocmit bibliografia fundamentală „Literatură despre Moldova”. În 1972 a văzut lumina zilei îndreptarul „Bibliotecile din Moldova”, alcătuit împreună cu L. Koreaghina.

Moleavko, Piotr. Născut la 28 octombrie 1922 în s. Altânca, reg. Sumsc (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Harkov (1951). Din 1951 lucrează la Biblioteca Centrală Orăşenească din Chişinău în calitate de şef de secţie, apoi de director. În perioada 1956-1983 a lucrat la Biblioteca Naţională ca bibliotecar superior, redactor, bibliotecar principal. Timp de peste 3 decenii a controlat calitatea prelucrării publicaţiilor şi catalogării lor.

Morozan, Valentina. (6 august 1927, s. Zagoreni, Rezina – 7 iulie 1996, Chişinău). A absolvit Institutul Pedagogic din Chişinău (1954). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1960 ca bibliotecar, bibliotecar-şef, şef de sector. În anii 1971-1982 a fost şef al serviciului periodice. A sistematizat colecţiile de reviste, ziare şi periodice, ceea ce a dus la perfecţionarea servirii beneficiarilor.

Muratova, Mariana. Născută la 11 iulie 1923 la Chişinău. A absolvit Gimnaziul Francez de Fete „Jeane d'Arc” din Chişinău 1939), cursurile complete de limbi străine (Moscova, 1949) şi Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biblioteconomie (1973). Din 1957 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar superior în sala de lectură, iar din 1971 până în 1983 – şefă a secţiei de manifestări culturale. Sociabilă, competentă, binevoitoare, a sporit prestigiul Bibliotecii în cercurile intelectualilor.

Neagu, Cezara. Născută în 1970 în or. Chişinău. A absolvit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie. A activat în BNRM din 1987 pe post de bibliotecar, apoi pe post de bibliotecar principal, redactor, bibliotecar principal, serv. Ediţii muzicale şi note. Din 2000 – şef serv. Audiovideoteca.

Nikitina, Ludmila. Născută la 15 august 1948 în or. Evpatoria din Crimeea. A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Petersburg (1971) şi doctorantura la Institutul de Cultură din Moscova (1977). În 1971-1972 a lucrat la Biblioteca Naţională în calitate de bibliograf în secţia de brevete şi literatură tehnică. În 1972-1974, apoi 1977-1992 a lucrat la USM în calitate de lector, de şef al catedrei de bibliografie, conferenţiar. În 1978 a susţinut teza de doctor în pedagogie. A publicat studii ce tratează probleme de teorie a bibliografiei şi de activitate informaţională.

Novac, Anton. Născut la 20 iunie 1931 în s. Goian, Dubăsari. A absolvit Institutul Pedagogic din Chişinău, Facultatea Istorico-Filologică (1955). A lucrat la Biblioteca Naţională începând cu 1960 ca bibliograf superior, apoi bibliograf principal. În anii 1963-1965 a fost şef al secţiei de literatură şi bibliografie naţională, iar în următorii 3 ani – bibliotecar principal. În 1968-1974 a deţinut funcţia de şef al secţiei de cărţi rare. Din 1974, în decurs de 20 de ani, a fost director al Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat din Moldova şi şeful serviciului carte rară al acestei biblioteci.

Orjehovschi, Tamara. Născută la 22 mai 1930 la Chişinău. Fiica a unor cunoscuţi medici. A absolvit Institutul de Bibliotecari din Sankt-Peterburg (1952), apoi doctorantura. La Biblioteca Naţională a lucrat din 1952 până în 1960, când se transferă la Universitate, la secţia de biblioteconomie, în calitate de lector superior. În 1978 trece cu traiul în SUA. În 1957 a publicat aparte în rusă şi română un indice de recomandare „Ion Creangă” – prima bibliografie consacrată unui scriitor clasic român apărută în Basarabia în perioada postbelică, cât şi un şir de bibliografii tematice privitor la agricultură. A studiat unele aspecte ale bibliografiei române, organizarea bibliografiei de stat din Moldova.

Osipenco, Zinaida (3 martie 1935, s. Lipcani, jud. Tighina – 1980, Chişinău). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1960). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1960 ca bibliograf superior, apoi bibliograf principal, în anii 1969-1980 a fost şefă a secţiei de literatură şi bibliografie naţională. A contribuit la depistarea şi descrierea materialelor despre Moldova, a întocmit în decursul mai multor ani buletinul „Moldova în presa URSS”.

Osoianu, Vera. Născută la 12 oct. 1955, în com. Unteni, jud. Bălţi, azi r-nul Teleneşti. A învăţat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de biblioteconomie şi bibliografie (1973-1977). A urmat studiile la Cursurile de instruire continuă (1988, Institutul de cultură, Moscova), Cursurile de perfecţionare (1993, Buşteni, România), Formarea formatorilor: training (1998), Managementul resurselor informationale: training (1999), Personalul de biblioteca: recrutare, selectare, integrare profesională: training (1999), studii si documentare la Biblioteca Publica Boston şi internship la Biblioteca Congresului SUA (august-decembrie 2002), Biblioteca Orăşenească Helsinki (aprilie 2003), stagiu de documentare în Biblioteca Naţională a Franţei (decembrie 2003).

Din 1977 este angajată în Biblioteca Natională a Republicii Moldova; din 2001 – coordonator la Centrul de instruire continuă în biblioteconomie şi ştiinţa informării, din 2003 – director adjunct.
Membru al Consiliului Biblioteconomic Naţional, membru al biroului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, redactor-şef adjunct al revistei Magazin bibliologic, director a patru proiecte susţinute de Ambasada SUA în Moldova, director a patru proiecte susţinute de Fundaţia Soros. Organizator ale 14 ediţii a Simpozionului Anul Bibliologic.
Menţiuni: Topul bibliotecarilor (1981, 1982, 1986, 1996, 1998), Diploma Ministerului Culturii al României, Ordinul Steaua României în grad de Ofiţer (2001), medalia Meritul civic (2002).

Panici, Ala. S-a născut la 7 apr.1959, în s . Văscăuţi, r-nul Camenca.
A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1980).
A participat la Seminarul Formarea formatorilor (1998).
În anii 1980-1983 activează la Biblioteca de Stat a ex-RSSM, în calitate de bibliotecar, serviciul Organizarea ştiinţifică a muncii.

Între 1984-1989 este angajată în calitate de bibliotecar al unităţilor militare 23253 şi 62266 din Extremul Orient, Rusia. Din anul 1990 este reangajată la Biblioteca Naţională a RM în calitate de bibliotecar, serviciul Catalogarea şi clasificarea documentelor.
Şef oficiu, serviciul Funcţionarea Sistemului Naţional de Biblioteci (1992). Şef serviciu, Catalogarea şi clasificarea documentelor (1993).
Din anul 2008 este coordonator executiv SIBIMOL, din 2009 - şef al Direcţiei SIBIMOL.
În cadrul Şcolii de biblioteconomie, a participat în calitate de lector, la seminarele organizate pentru specialiştii din domeniul catalogării din republică şi pentru specialişti din domenii conexe de activitate.
A participat la Proiectul SIBIMOL (Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Moldova) sub patronajul Fundaţiei Soros-Moldova, la crearea Centrului de Coordonare Bibliografică (CCB) SIBIMOL, la crearea Grupului CCB din rândul specialiştilor din domeniu din cadrul bibliotecilor-participante la SIBIMOL.
În vederea creării sistemelor informaţionale integrate, a participat la realizarea schimbului de experienţă cu fondatorii Centrului NUKAT (Polonia), în cadrul unei vizite de documentare (noiemb. 2004).
Menţiuni. ABRM Clasamentul bibliotecarilor, ediţia IX – Cel mai bun bibliotecar al anului 1999. Salonul Naţional de Carte, 2000 – Diplomă de merit, acordată de săptămânalul Literatura şi arta pentru contribuţii deosebite la organizarea saloanelor de carte şi valorificarea patrimoniului naţional de carte. Biblioteca Naţională, 2001 – Diplomă de excelenţă pentru rezultate excepţionale în muncă şi în legătură cu I ediţie a sărbătorii profesionale Ziua Bibliotecarului. Ministerul Culturii RM, 2002 – Diplomă acordată pentru muncă prodigioasă de promovare a imaginii instituţiei şi contribuţia adusă în avansarea bibliotecarilor din teritoriu. Ministerul Culturii şi Turismului al RM, 2007 – Diplomă de onoare pentru participare activă la realizarea proiectului SIBIMOL, crearea fişierelor de autoritate. ABRM, Filiala BNRM, 2007 – Diplomă de Excelenţă pentru realizări în domeniul de activitate, nominalizarea Premiul Mare. ABRM, 2007 – Diplomă de Excelenţă în cadrul Concursului Naţional Cel mai bun bibliotecar al anului, ediţia XVII-a, 2007, pentru merite notorii în activitatea informaţional-bibliotecară, promovarea imaginii bibliotecarului în comunitate şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Biblioteci.

Păsat, Dumitru. S-a născut la 25 febr. 1951, în cătunul Bolşaia Sia, r-nul Turaceak, reg. Altai din Siberia, în familia Ion Păsat şi Sonia (n. Grecu), deportaţi pe 6 iul. 1949 din com. Slobozia Mare, jud. Cahul.
În mart. 1957, familia Păsat, revine la baştină. Dumitru, cel mai mare, din cei trei copii merge la şcoala de 8 ani (astăzi Gimnaziul Alecu Mare) din localitate, apoi la şcoala medie (actualmente Liceul Teoretic Mihai Eminescu), pe care o termină în 1968. Începe să colaboreze la gazeta raională din Vulcăneşti.

Este constrâns de condiţiile de atunci să lucreze în colhozul Moldova din Slobozia Mare; să-şi satisfacă serviciul militar, apoi să activeze ca pedagog în s. Ţărăncuţa, r-nul Cahul.
Face studii la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, activând, între timp, în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, căreia îi rămâne fidel şi astăzi.
D. Păsat este autor a sute de articole şi al câtorva cărţi, care îl impun ca cercetător şi scriitor cu o viziune filozofică. Este primul care a readus în actualitatea din R. Moldova, începând cu anii 1992-1993, concepţiile gânditorului român Mircea Vulcănescu. A recenzat şi prefaţat unele cărţi ale autorilor contemporani.
Semnează an de an recenzii şi prezentări ale Calendarului Naţional.
De la 1992 încoace, a suplinit funcţia de şef de secţie la Biblioteca Academiei de Poliţie Ştefan cel Mare, a fost directorul Bibliotecii Universităţii Cooperatist-Comerciale, şef oficiu studii şi cercetări la Centrul Academic Internaţional M. Eminescu. În prezent e manager al Editurii Pontos.
Participă, la diverse conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale de eminescologie şi filozofie.
Membru al Uniunii Jurnaliştilor din RM (1997), al USM (2005), al Asociaţiei Filozofilor, al Asociaţiei Oamenilor de ştiinţă şi cultură, al Asociaţiei victimelor regimului totalitar, al Forului Democrat al Românilor din RM.

Pisnic, Ana. Nîscută în a. 1956, s. Cuizăuca, r-nul Rezina. În a. 1990 angajată la Biblioteca Naţională a R.M. în calitate de bibliotecar, serviciul Catalogarea şi clasificarea documentelor. Din 2009 – specialist principal, Serviciul Coordonare Bibliografică, Sistemul Integrat al Bibliotecilor Informatizate din Moldova (SIBIMOL), unde activează până în prezent.

Plăcintă, Tatiana. Născută la 11 martie 1957 în s. Petruşeni, Râşcani. A absolvit USM, Facultatea de Biblioteconomie (1978). Lucrează la Biblioteca Naţională din 1978 ca bibliotecar, bibliotecar principal la Centru de informare în domeniul culturii şi artei. Din 1992 activează în cadrul serviciului Asistenţă informaţională şi documentară a Parlamentului şi Guvernului ca bibliograf principal şi şefa acestui serviciu. Din 1999 - şef serviciu Carte veche şi rară. A participat la elaborarea catalogului colectiv „Cartea Moldovei”. A fost alcătuitorul catalogului bilunar „Legi, acte normative, comunicate oficiale emise de către organele puterii de stat şi administraţiei publice ale Republicii Moldova”.

Poleakova, Antonina. Născută la 18 octombrie 1926 în s. Pustâni, regiunea Ivanova (Rusia). În 1945 a absolvit şcoala medie din or. Juja. A urmat studiile la Institutul de Bibliotecari (astăzi Academia de cultură) din Moscova (1945-1949). Comisia de Stat a repartizat-o la lucru în Moldova la Biblioteca Republicană de Stat a RSSM (astăzi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova). Din 1949 până în prezent (cu mici întreruperi în legătură cu deplasările de serviciu ale soţului) dna Poleakova munceşte cu dăruire şi înalt profesionalism la această Bibliotecă, fiind un model pentru generaţii întregi de bibliotecari.

Moldova i-a devenit a doua Patrie. În anii 50-60 ai secolului trecut pe meleagurile noastre erau puţini biblioteconomişti cu studii superioare. Atunci şi mai târziu Antonina Poleakova a depus eforturi esenţiale la dezvoltarea biblioteconomiei noastre naţionale acordând ajutor bibliotecilor din republică prin deplasările în teritoriu, efectuarea seminarelor de specialitate, crearea cataloagelor bibliotecilor publice.
În 1960 directorul de atunci al Bibliotecii republicane Alexandru Chirtoacă i-a propus bibliotecarului principal Antonina Poleakova să întocmească şi să finiseze Catalogul sistematic pentru cititori. Domnia sa împreună cu alţi 4 colegi au depus o muncă enormă de catalogare, dactilografiere, redactare a imenselor colecţii ce erau împrăştiate prin garaje, subsoluri, la biserica Sf. Gheorghe. Astfel după trecerea Bibliotecii în actualul local şi deschiderea ei pentru cititori în iunie 1961 cataloagele bibliotecii, mai cu seamă cel sistematic, bucurau inimile cititorilor, servindu-le ca sursă principală de informare şi documentare.
Autoare a unor lucrări metodice privind clasificarea şi catalogarea literaturii.
Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM.

Postică, Ana. Născută la 23 mai 1950 în s. Cojuşna, Stăşeni. A absolvit USM, filologia şi biblioteconomia (1973). La Biblioteca Naţională lucrează din 1973 ca bibliotecar, apoi bibliograf superior. Între anii 1979 şi 1983 a fost şefa secţiei de literatură şi bibliografie naţională.

Racu, Petru. S-a născut la 26 noiemb. 1944, în com. Ţaul, jud. Edineţ, sect. Donduşeni, Republica Moldova. Părinţii fiindu-i deportaţi în 1949, a trăit cu ei în Siberia până în 1956, unde a şi făcut primul an de şcoală. După reabilitarea părinţilor săi, învaţă la şcoala medie moldovenească nr. I din s. Târnova, r-nul Donduşeni.

Studiile superioare şi le-a urmat la Institutul de Cultură din Moscova (1963-1970), satisfăcându-şi în această perioadă şi serviciul militar (1964-1967). În anii 1970-1975 a lucrat la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (pe atunci Biblioteca Republicană N. K. Krupskaia) ca bibliotecar principal, şef de sector, şef de secţie. În 1975 e transferat la Ministerul Culturii, unde până în 1978, îndeplineşte funcţia de inspector superior al Direcţiei Bibliotecilor.
În perioada anilor 1978-2000 lucrează la Biblioteca Republicană de Informaţie Tehnico-Ştiinţifică a Ministerului Economiei – primii 8 ani ca director-adjunct al Bibliotecii, apoi la funcţia de director. A reuşit să modernizeze mult activitatea acestei Biblioteci atât în aspect tehnologic, cât şi privind colaborarea cu alte instituţii identice din ţară şi străinătate. Timp de 7 ani (1994-2000), concomitent, s-a aflat la postul de vicedirector al Institutului de cercetări ştiinţifice în domeniul informaţiei tehnico-ştiinţifice din Republica Moldova.
În decembrie 2000 este angajat în funcţia de director al Bibliotecii Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI), pentru care a pledat ca să fie inclusă în Sistemul Naţional de Biblioteci cu statut de Centru Biblioteconomic.
A desfăşurat un şir de activităţi cu care profesia sa de bază se află în corelaţie: redactor-şef adjunct la revista Magazin bibliologic (1999-2003), membru al Consiliului Biblioteconomic Naţional şi al Biroului Asociaţiei Bibliotecarilor, lector prin cumul la Facultatea de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Moldova (1981-1985). Membru al Comitetului organizatoric al Congresului bibliotecarilor din Republica Moldova, ediţia a IV şi a V-a (1995; 2000) şi al Asociaţiei inginerilor din România şi din Republica Moldova. Şi-a dat aportul la elaborarea Conceptului de dezvoltare a bibliotecilor din republică la capitolul Automatizarea proceselor de bibliotecă (1991), la elaborarea şi implementarea proiectului de informatizare a Sistemului Naţional de Biblioteci pe anii 1998-2000. E autorul proiectului de informatizare a Bibliotecii Republicane de Informaţie Tehnico-Ştiinţifică, pe care l-a implementat cu succes (1998). Autor a circa 30 de lucrări în domeniul biblioteconomiei, publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate.
Decorat cu medalia Meritul civic (1995), deţine Diploma Cel mai bun bibliotecar al anului 1994, Diploma şi medalia AGEPI Pentru merite în dezvoltarea protecţiei industriale (1994), Diploma Ministerului Culturii pentru activitatea profesională rodnică (2001).

Sanalati, Nicolae. Născut la 13 decembrie 1924 în or. Camenca. A absolvit USM, Facultatea Istorico-Filologică (1952). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1951 în funcţia de bibliograf principal, şef al secţiei de literatură şi bibliografie naţională, director adjunct. Din 1966 – director al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe din Moldova. În 1977-1983 a fost director al Camerei Cărţii. Este autorul bibliografiei în 3 volume „Cărţile editate în RSSM”, a multor lucrări bibliografice de recomandare. Este Om Emerit al Culturii din Moldova.

Sargun, Maria. Născută în 1954 în Căinari, Cigirleni.A absolvit USM, Fac. De Biblioteconomie şi Bibliografie. A activat în BNRM din 2001 pe post de bibliotecar principal, serv. Cercetări bibliografic. Din 2003 a fost şef direcţie Informaţională, din 2004 – director adjunct şi din 2008 – specialist principal serv. Cercetări bibliografice. Alcătuitor al buletinului Cultura în Moldova.

Sănduţă, Elena. Născută la 22 iun. 1948, în com. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, în familia ţăranilor gospodari Grigore şi Varvara Malinovschi.
După absolvirea şcolii medii din comuna natală (1966) urmează studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, specialitatea Biblioteconomie şi Bibliografie (1966-1971). Cursuri de perfecţionare profesională (1991, Buşteni, România), Formarea formatorilor: training (1998, Fundaţia Soros – Moldova), seminarul pe tema „Indicatorii de performanţă în decizia managerială şi promovarea bibliotecii” (2001, Şcoala de biblioteconomie).

Din 1971 este angajată ca şefă a bibliotecii publice raionale, apoi inspector superior la secţia cultură Criuleni. Concomitent, predă limba şi literatura română la şcoala medie din com. Oniţcani, apoi la şcoala serală din or. Criuleni – limbile română şi franceză. Din 1973 – angajată la Biblioteca Republicană de Stat (azi Biblioteca Naţiuonală) ca metodist, apoi în funcţie de şef sector evidenţă şi planificare a activităţii bibliotecilor publice la Biblioteca de Informaţie Tehnico-Ştiinţifică. În 1980 revine la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar principal, secţia literatură şi bibliografie naţională, apoi de şef al secţiei Studii şi cercetări (1987-1992), şef serviciu Bibliografia Moldovei (1992-2000). Din septembrie 2000 – şef direcţie (din 2004 – director adjunct) în problemele de dezvoltare, conservare şi comunicare a colecţiilor. În prezent – custodie principal al BNRM.
Autor, coautor şi coordonator al unui şir de lucrări în ajutorul lucrătorilor de bibliotecă cu caracter metodologic, de sinteză, de recomandare şi publicaţii bibliografice. Animator al ediţiilor de prestigiu: Bibliografia Moldovei (1992-1997, ediţie prezentată în 1995 la Consiliul Europei şi recomandată drept exemplu altor ţări din Europa şi din lume), Cultura în Moldova (1993-2000), Calendarul bibliotecarului (1993-1999, din 2000 – „Calendarul Naţional). Alcătuitor a numeroase materiale referitoare la personalităţile marcante şi evenimentele importante din cultura şi istoria naţională şi universală.
Menţiuni: Cel mai bun bibliotecar al anului (Topul bibliotecarilor, 1995), Diploma de onoare a Ministerului Culturii al Republicii Moldova (1998), Diploma de merit a săptămânalului Literatura şi arta (2000), Medalia Meritul Civic (2002), Diploma de onoare a Ministerului Culturii şi turismului al Republicii Moldova (2007).

Senocosov, Natalia. Născută la 3 septembrie 1949 în s. Cobâlnea, Rezina. A absolvit USM, filologia şi biblioteconomia (1971) şi doctorantura la Institutul de Cultură din Moscova (1982). La Biblioteca Naţională a lucrat în perioada 1971-1976 ca bibliograf în secţia de literatură şi bibliografie naţională, bibliotecar superior în secţia de deservire. În 1976-1980 este lector la catedra de biblioteconomie a USM. În anul 1984 susţine teza de doctor în pedagogie cu tema „Problema îmbunătăţirii muncii bibliotecarilor în sistemele bibliotecilor publice”. Din 1983 până astăzi activează în calitate de conferenţiar la catedra de bibliologie şi asistenţă informaţională, este prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţă ale Comunicării. Cercetează problemele organizării cataloagelor, aplicării CZU etc.

Severinova, Vera. A văzut lumina zilei la 31 mai 1928 în or. Vladivostok, într-o familie de funcţionari. A absolvit clasa a VI-a în or. Voronej, sub bombardamentul trupelor germane. Tatăl a căzut pe front în toamna anului 1941. Din sept. 1942 până în mai 1946 adolescenta Vera împreună cu mama sa a lucrat la o fabrică de asamblare a maşinilor textile în or. Ilemnitz din Saxonia. În febr. 1947 soseşte cu mama la nişte rude din Chişinău. Moldova suporta o foamete straşnică. În 1952 a absolvit cu diplomă de merit Şcoala Muzicală din Chişinău, pedagog fiindu-i marea cântăreaţă Lidia Babii, în 1959 termină Institutul de bibliotecari din Moscova.

Între anii 1952-1960 este şefă a Bibliotecii Sindicatului oamenilor de cultură din Moldova. La sfârşitul anilor ’50 – începutul anilor ’60 ai secolului trecut director al Bibliotecii Republicane de Stat (astăzi Biblioteca Naţională) era omul de cultură Alexandru Chirtoacă. Anume el i-a propus Verei Siverinova să organizeze şi să conducă secţia de note muzicale şi de înregistrări sonore.
O frumoasă realizare a vieţii sale este crearea saloanelor muzicale. Experienţa saloanelor muzicale în bibliotecile publice a fost reluată de republicile baltice, de alte republici şi regiuni din URSS.
O realizare de vârf în bibliografia naţională o constituie notografia Compozitorii Mildovei Sovietice (1945-1970), apărută în condiţii grafice deosebite, în 1976. Autorii ei sunt Vera Siverinova şi Nelly Ermacova.
Vera Siverinova a fost distinsă cu Ordinul Insigna de Onoare (1971), Om Emerit al Culturii din din RSSM (1982). A fost inclusă în dicţionarul biobibliografic Cartea. Biblioteca. Bibliografia (1983), în enciclopedia Femei din Moldova (2000).

Sivac, Olga. Născută în 1954 în or. Chişinău. A absolvit Institutul pedagogic din Novosibirsc, facultatea de limbi străine. A activat în BNRM din 1978 pe post de bibliograf , bibliotecar principal, şef de sector, serv. Limbi străine.

Smirnova, Nina Constantin. Născută în 1936, în or. Puşkin, regiune Leningrad. A absolvit Institutul Biblioteconomic din Leningrad (1958). A activat pe post de şef serviciu Bibliografie de recomandă din 1970. S-a eliberat în 1991 în legătură cu atingerea vârstei de pensionare.

Soltan, Maria. Născută la 11 septembrie 1944 în or. Străşeni. A absolvit USM, Facultatea de Filologie (1968). În 1968-1971 a fost profesoară de limba şi literatura română la şcoala medie din Străşeni. La Biblioteca Naţională din 1971 ca bibliotecar, bibliotecar superior, iar 1974 ca bibliotecar principal, şef de sector. În anii 1990-1992 este şef al secţiei metodice. Alcătuitor de culegeri metodice şi bibliografice, participant la conferinţele republicane cu comunicate privind asistenţa de specialitate, optimizarea colecţiilor bibliotecare. A acordat ajutor bibliotecilor publice în vederea formării şi valorificării colecţiilor acestora. În prezent este şefa serviciului de personal.

Suvoricov, Ludmila. Născută la 21 sept. 1955 în or. Chişinău. A absolvit USM, fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1976). A lucrat la Biblioteca Naţională: 1976 – bibliograf, 1984 – şef de oficiu, 1996 – bibliotecar principal în serviciul „Activităţi culturale”. Din sept. 1999 este angajată la Biblioteca evreiască „I.Mangher”.

Svenţkaia, Tamara. (15 iulie 1926, Tiraspol – 1995, Chişinău). A absolvit Institutul de Cultură din Moscova (1960). A fost bibliotecară la USM. La Biblioteca Naţională a lucrat începând cu anul 1960 ca bibliotecar, apoi bibliotecar principal. A contribuit la organizarea colecţiilor de carte, păstrarea şi valorificarea lor.

Şehtman, David. Născut la 28 iulie 1926 în Chişinău. A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Petersburg (1965). Din 1950 timp de 10 ani a fost metodist superior la Cabinetul metodic republican pentru instituţiile de cultură al Ministerului Culturii din RSSM. La Biblioteca Naţională a lucrat din 1960 ca metodist, bibliotecar principal, iar în 1970-1987 a ocupat funcţia de şef al secţiei de cercetări bibliografice. Autor de studii şi materiale consacrate experienţei bibliotecarilor din republică.

Şevcenco, Nina. Născută la 17 iunie 1935 în s. Rădulenii-Noi, Floreşti. A absolvit USM, Facultatea de Filologie (1963). La Biblioteca Naţională a lucrat din 1960 ca bibliotecară, peste 6 ani – şefă a secţiei Împrumut la domiciliu. În 1975-1992 a fost şefă a serviciului Împrumut interbibliotecar. A contribuit la perfecţionarea tehnologiei servirii beneficiarilor, a acordat ajutor bibliotecii universitare şi specializate privitor la împrumutul interbibliotecar.

Şilovschi, Valentina. Născută la 17 februarie 1939 în s. Hrustovaia, Camenca. A absolvit Institutul de Cultură din Moscova (1968). În 1957-1964 a fost bibliotecar în sistemul de biblioteci din r. Leova. La Biblioteca Naţională a lucrat din 1968 ca bibliograf superior, apoi bibliotecar principal. În 1972-1974 este şefă a secţiei pentru tineret. În perioada 1974-1981 a fost lector superior la catedra de biblioteconomie a USM şi concomitent prodecan al Facultăţii de Filologie şi Biblioteconomie, secţia fără frecvenţă. Din 1983 a fost director adjunct al Bibliotecii Naţionale, iar în perioada 1987-1994 a activat în cadrul serviciului depozit de carte.

Şnaider, Dora. (1900 - 26 iunie 1973, Chişinău). Studii medii pedagogice. La 1 octombrie 1944 a fost numită şefă a secţiei de completare şi prelucrare a Bibliotecii Naţionale, lucrând în această secţie până la mijlocul anilor '50; a contribuit la organizarea colecţiilor bibliotecii, a stabilit relaţii cu librăriile şi bibliotecile din marile centre ale fostei URSS.

Şpac, Ion. S-a născut la 11 mart. 1930, în familia Mariei (născută Prigorschi) şi a lui Isac Şpac, ţărani gospodari din orăşelul Camenca, RASSM.
A urmat şcoala de patru clase apoi a absolvit şcoala medie moldovenească Nr. 1 din Camenca (1950). Şi-a continuat studiile la Uiversitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filologie (1950-1955).

După absolvire a lucrat în calitate de profesor de limba şi literatura română (pe atunci i se spunea moldovenească, de altfel cum se insistă şi în present, în unele cercuri politice) la şcoala medie din Criuleni apoi în cea din Bulboaca, Anenii Noi.
În 1960, familia Şpac trece cu traiul la Chişinău, unde intrând în serviciu la Biblioteca Republicană de Stat N. K. Krupskaia, în prezent Biblioteca Naţională.
Fiind angajat al Bibliotecii de Stat, împreună cu Vlad Chiriac, cu Mihai Cimpoi, Gheorghe Cincilei şi cu alte personalităţi, a fondat cenaclul Mioriţa, vestit în epocă în rândurile elitei şi a studenţimii din Chişinău.
Prima lucrare în proporţii de volum a văzut lumina tiparului în 1965. De acum încolo vor apărea încă multe altele semnate de această personalitate.
Colaborează cu articole pe diverse teme şi probleme actuale la mai multe publicaţii ale vremii. A publicat mai multe articole în Calendar Naţional.
Ion Şpac se poate mândri, de bună seamă, că a fost unul dintre primii cercetători ai presei periodice, începând cu anii 1990 – 1992, oprindu-se mai detaliat la revista Viaţa Basarabiei – extrem de bogată, veritabilă sursă de informaţie în domeniul istoriei, literaturii, culturii şi vieţii spirituale. Şi în 1992 apare volumul Revista Viaţa Basarabiei (1932 – 1944): cercetări bibliografice şi informative, publicat cu sprijinul Primăriei municipiului Chişinău. O muncă de pionierat reprezintă studiul documentar-informativ al lui Ion Şpac Revista Arhivele Basarabiei, publicat în 2006.
A participat cu diverse comunicări la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice de specialitate şi nu numai, naţionale şi internaţionale.
Distincţii: Om Emerit al Republicii Moldova (1955); Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Mioldova (2008).

Todrina, Taisia. Născută la 11 septembrie 1930 în or. Orşa, reg. Vitebsk (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1954). În 1954-1956 a lucrat la Biblioteca Regională din Grodno (Belarus), apoi în 1956-1959 a fost profesoară la Şcoala de Bibliotecari din Tomsk. Din 1959 până în 1961 – bibliograf superior la Biblioteca Centrală din Chişinău. La Biblioteca Naţională a lucrat din 1961, unde a activat în calitate de bibliotecar principal până în 1989. Este autorul multor culegeri metodice şi bibliografice.

Tostogan, Aliona (Gafin). Născută la 15 mai 1966 în s. Scoreni, raionul Străşeni.
Şi-a făcut studiile la Şcoala Medie nr. 1 din Străşeni, apoi la Şcoala Medie nr. 57 din Chişinău, absolvind-o în anul 1983 cu medalie de aur. Din 1983 până în 1987 face studii la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie. În anul 1987 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova cu diplomă roşie, obţinând calificarea de bibliotecar-bibliograf.

După absolvirea este repartizată la Biblioteca Republicană de Stat ”N.C. Krupskaia” (azi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova).
Şi-a început activitatea profesională în post de bibliotecar în Serviciul ”Lectura publică”, Departamentul ”Relaţii cu publicul”. În 1992 a fost numită în funcţia de şef oficiu ”Conservarea şi comunicarea colecţiilor”, Serviciul ”Lectura publică”. În august 1993 a fost transferată în Serviciul ”Prelucrarea publicaţiilor”, Departamentul Informaţional, în funcţia de şef oficiu, având în sarcină clasificarea şi catalogarea documentelor.
În septembrie 2001 a fost numită pe post de şefă a Serviciului „Moldavistica”.
A pus bazele concepţiei elaborării almanahului ”Imaginea Republicii Moldova în străinătate”. În colaborare cu Hermina Anghelescu, un biblioteconomist de forţă, profesor asociat la Universitatea Wayne State din Detroit, a publicat bibliografia ”Republica Moldova în lume”.
Începând cu anul 2008, au fost făcute modificări în organizarea şi funcţionarea serviciului, numindu-se ”Moldavistica şi Heraldica”. Dezvoltând o structură nouă în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova – sectorul Heraldic, a devenit oportună informarea societăţii despre istoria simbolurilor naţional-statale, însemnătatea atributelor şi însemnelor Patriei.
A fost întemeietorul şi coordonatorul Proiectului ”Promovarea heraldicii ca o istorie scrisă în imagini”, care a avut ca scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea, promovarea simbolicii naţionale. Produsul realizării acestui proiect a fost elaborarea şi editarea cărţii ”Heraldica Moldovei”, ediţie prilejuită de aniversarea a 180 de ani a Bibliotecii Naţionale.
Un alt produs al proiectului a fost crearea şi implementarea bazei de date ”Heraldica”.
Din ianuarie 2012 este numită director adjunct pe probleme de activitate biblioteconomică internă.
Menţiuni: Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2012), Premiul Naţional GALEX (2012), Diploma ”Cel mai bun bibliotecar al anului 2009, ”Diplomă în cadrul Concursului Naţional ”Cea mai reuşită lucrare în domeniul bibliologiei, informării şi documentării”, ed. XV-a (2005), Diploma ”Cel mai bun bibliotecar al anului 2002”.

Tuarov Ludmila. Născută la 19 aprilie 1948 în or. Vadu-lui-Vodă, jud. Chişinău, în familia învăţătorului Alexandru şi bibliotecarei Nina Larionov. A absolvit USM, Fac. De Biblioteconomie şi Bibliografie (1974). Activitatea profesională se desfăşoară la Biblioteca Naţională în oficiul Publicaţii periodice: 1974 – bibliotecar, 1975 – bibliotecar superior, 1977 – bibliotecar principal, 1979 – şef oficiu. Din 1991 – şef serviciu Publicaţii seriale.

Turco, Maia. Născută în 1927 în or. Volgograd. A absolvit Institutul de Cultură din Kiev, Facultate de Biblioteconomie. A activat în BNRM din 1968 pe post de bibliotecar, şrf de sector, bibliotecar principal, iar din 1983 până la 1997 – şef serviciu Prelucrare.

Turuta, Elena. S-a născut la 13 apr. 1950, în s. Gura Căinarului, r-nul Floreşti. Absolveşte şcoala medie incompletă din satul natal, apoi şcoala medie de cultură generală din orăşelul Mărculeşti. În 1967 ia admiterea la Universitatea de Stat din Chişinău, la secţia de ziaristică din cadrul Facultăţii de Filologie, a cărei licenţiată devine în 1972.

Îşi începe activitatea profesională în calitate de redactor de limbă română în Serviciul editorial al Bibliotecii Republicane N. Krupskaia (azi, Biblioteca Naţională a R. Moldova). Concomitent cu funcţia de redactor, exercită şi responsabilităţi de metodist, acordând asistenţă biblioteconomică şi bibliografică bibliotecilor şi altor instituţii de cultură din Moldova. În 1977 i s-a acordat Premiul Ministerului Culturii al RSSM pentru lucrarea Propagarea literaturii moldoveneşti (recomandări metodice pentru biblioteci).
În 1978 absolveşte Cursurile de formare şi perfecţionare a bibliotecarilor de pe lângă Ministerul Culturii. În 1979 este transferată pe post de şefă sector în Serviciul Prepress şi reproducere a materialelor de bibliotecă. În 1989 este numită şefă a Serviciului Ediţii de tipar. În 1992 este transferată şefă a Serviciului Editura.
1998 este anul când Biblioteca Naţională iniţiază un proiect editorial de anvergură şi de durată, intitulat Proiectul editorial-poligrafic “Moldavica”. Pentru realizarea cu succes a acestui ambiţios plan, directorul ei, E. Turuta, antrenează în activitatea Editurii BNRM serviciile alcătuitoare ale BNRM, uniunile de creaţie din Moldova, Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova, Academia de Ştiinţe, alte instituţii de cultură şi ştiinţă.
Ani la rândul i s-au acordat Diplome “Cel mai bun lucrător al Bibliotecii”, Diplome de onoare, Diploma “Cel mai bun bibliotecar al anului” (2002, 2004 – BNRM; 2004 – Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova), Diploma de excelenţă (a BNRM, 2001) şi Diploma de excelenţă (SIC – 2001, 2008); Diploma Ministerului Culturii (2002, 2004, 2005), Diploma ABRM “Pentru performanţe profesionale şi cu prilejul aniversării a 175-a a Bibliotecii Na-ţionale a R. Moldova” (2007), Diploma de menţiune pentru Gazeta bibliotecarului (2007), Diploma SIC-2007 al Biroului de Informare al Consiliului Europei în Moldova, Diploma acordată Editurii BN RM pentru ediţiile jubiliare (2007) ş.a.

Ţopa, Ana. Născută la 18 februarie 1939 în s. Manoileşti, Hânceşti. A absolvit Institutul Agricol din Chişinău, specialitatea zootehnician (1961). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1964 ca bibliotecar, bibliotecar superior, din 1975 – bibliograf principal. În 1980-1992 a fost şefa secţiei de bibliografie retrospectivă. Este unul dintre alcătuitorii bibliografiilor fundamentale în domeniul agriculturii.

Ţurcanu, Ana. Născută în 1944 în s. Gîrceşti, r-nul Făleşti. A absolvit USM, Fac. de limbă şi literatură moldovenească. A activat în BNRM din 1979 pe post de şef oficiu, serv. Moldavistica, din 2006 – pe post de spec. Principal, serv. Moldavistica şi Heraldica.

Ţucanova, Lidia. Născută în 1934 în or. Milerovo, reg. Rostov. A absolvit Universitatea din Ujgorod, facultatea filologie. A activat în BNRM din 1972 pe post de bibliotecar, bibliotecar principal până în 1979, apoi – şef serviciu de planificare şi documentaţiei bibliotecare (până la 1989).

Vasilenko, Evdokia. Născută la 8 martie 1923 în s. Troiţkoe, reg. Aktiubinsk (Kazahstan). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1959). La Biblioteca Naţională a lucrat în calitate de bibliotecară din august 1946 până în 1950. În anii 1953-1978 a activat în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat din Moldova ca bibliotecar superior, şef al secţiei de prelucrare şi catalogare, director, director adjunct.

Vicol, Olga. Născută la 28 martie 1953 în satul Capaclia, Cantemir.
A absolvit Şcoala Republicană de luminare culturală ,,El. Sîrbu” din Soroca (1973) şi a fost angajată ca şefă de secţie pentru copii la Biblioteca din s. Capaclia r-ul Cantemir. Din 1980 - şefa Bibliotecii din s. Capaclia. În 1986 a absolvit USM, facultatea de biblioteconomie şi bibliografie. În perioada 1990-2012, a activat la Biblioteca Naţională ca bibliotecar superior, şef sector, specialist principal în serviciul „Dezvoltarea Colecţiilor”.

Vinogradskaia, Musea. (21 ianuarie 1933, Chişinău – 20 iulie 1987, Chişinău). A absolvit USM, filologia rusă (1956). Timp de doi ani a lucrat la Biblioteca Orăşenească pentru Copii nr. 2. La Biblioteca Naţională a lucrat începând cu anul 1958. Din acest an până la moarte şi-a consacrat bibliologiei talentul de redactor. I-a învăţat pe discipolii săi specificul redactării bibliografiilor şi a altor lucrări.
Referiri: Păsat, D. O viaţă în lumea cărţii // Literatura şi arta. – 1996. – 1 febr.

Vizniuk, Elena. (1912 – 5 octombrie 1996, Moscova). Studii medii bibliotecare. Unul dintre primii lucrători care au participat la reorganizarea de după război a Bibliotecii Naţionale. A fost bibliotecar superior, din ianuarie 1946 – şefă a sălii de lectură, apoi bibliotecar principal. În anii 1960-1968 – şefă a depozitului principal.

Volkovskaia, Lina. Născută la 14 noiembrie 1939 în or. Harkov (Ukraina). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Harkov (1960). A lucrat la Biblioteca Naţională din 1960 ca metodist, secretar ştiinţific, din 1969 până în 1988 – şef al secţiei de completare. Bun cunoscător al cărţii de anticariat. A contribuit la îmbunătăţirea calităţii colecţiilor, a stabilit bune relaţii cu editorii din republică, a susţinut coordonarea formării fondurilor în raport cu alte biblioteci. A publicat articole în presă şi culegeri de materiale metodice şi bibliografice în sprijinul bibliotecarilor.

Zaiţeva, Ecaterina. Născută la 2 iunie în s. Karasiha, reg. Hmelniţk (Ukraina). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1962). În 1956-1963 a fost şefă de secţie la Biblioteca pentru Copii din Floreşti, iar în următorii 3 ani – şefă de bibliotecă la Tiraspol. La Biblioteca Naţională a lucrat începând cu anul 1967 ca bibliograf superior, bibliograf principal, din 1972 – şefă a secţiei de informare în domeniul culturii şi artei. A iniţiat indicele bibliografic trimestrial curent „Cultură. Artă” (1975-1991).

Zavtur, Natalia. Născută la 18 iulie 1954 în com. Micleşti, jud. Chişinău. A absolvit cu diplomă de merit USM, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie (1976), doctorantura la Institutul de Cultură din Moscova (1980). În anii 1976-1977 a exercitat funcţia de laborantă, iar în perioada 1981-1989 de lector la Catedra Biblioteconomie a USM. În anii 1989-1994 a activat în calitate de şef serviciu Coordonarea activităţii bibliotecare la Biblioteca Naţională. Din 1994 a fost lector la catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională în cadrul facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.